Arhiva pentru categoria: În prim plan

Lucrarea științifică a prof. univ., dr. hab. Oleg Lupan și a lect. univ., drd. Vasile Postica a fost recunoscută de Physica Status Solidi Rapid Research Letters (PSS RRL) din Germania drept cea mai citată lucrare la nivel mondial, intrând în „Top cited paper” pe parcursul ultimilor doi ani, ianuarie 2018 – decembrie 2019.

Lucrarea „Functionalized ZnO/Pd Nanowires for Nanosensors” (https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/pssr.201700321; autori: Oleg Lupan, Vasile Postica, Rainer Adelung, Frédéric Labat, Ilaria Ciofini, lrich Schürmann, Lorenz Kienle, Lee Chow, Bruno Viana, Thierry Pauporté) constituie rezultatul comun al colaborării internaționale a echipei conduse de către prof. univ., dr. hab. Lupan Oleg de la UTM cu cele conduse de profesorilor Adelung, CAU din Germania, Chow, UCF din SUA, Ciofini, PSL din Franța și Pauporté, CNRS, Paris din Franța. Lucrarea elucidează o metodă inedită pentru doparea la suprafață și funcționalizarea nanofirelor ZnO cu nanopuncte de Pd (Pd/ZnO) într-un proces cu o etapă tehnologică. Principalul avantaj al acestei metode rezidă în a combina simultan creșterea, doparea de suprafață și funcționalizarea nanofirelor (3 în 1) prin utilizarea depunerii electrochimice la temperaturi relativ scăzute (90°C).

Abordarea propusă reduce, în esență, numărul de etape tehnologice de fabricație a nanomaterialelor și de nanodispozitive finale cu performanțe îmbunătățite. O serie de dispozitive nanosenzori au fost fabricate pe baza nanofirelor individuale de Pd/ZnO cu o rază de aproximativ 80 nm folosind un instrument științific FIB/SEM. Influența compoziției nominale Pd în Pd/ZnO NW asupra răspunsului de detectare H₂ a fost studiată detaliat și în baza acesteia a fost propus un mecanism corespunzător. Rezultatele experimentale demonstrează un răspuns ultra-înalt (de ordinul 10E4) și selectivitate a nanosenzorilor elaborați la gazul de hidrogen la temperatura camerei. Calculele teoretice prezentate în lucrare au validat în continuare ipoteza experimentală obținută de autorii lucrării. Rezultatele autorilor demonstrează importanța controlului prezenței metalelor nobile la suprafață datorită dopării și funcționalizării nanofirelor pentru fabricarea nanosenzorilor de gaz extrem de sensibili și selectivi care funcționează la temperatura camerei cu un consum redus de energie.

Lucrarea face parte dintr-o serie de articole la tematica dată în volum de peste 62 pagini de tipar care contribuie direct la dezvoltarea nanotehnologiilor la UTM în Moldova, a nanosenzorilor de către această echipă de la Centrul de Nanotehnologii și Nanosenzori, Departamentul Microelectronică și Inginerie Biomedicală (DMIB) din cadrul Facultății Calculatoare, Informatică și Microelectronică a UTM. Toate acestea oferă oportunități pentru studenții UTM de la ciclurile I, II și III să-și continue studiile la un nivel acceptat internațional, cu susținere financiară (echipament performant și burse) prin intermediul noului Proiect NATO Science for Peace and Security Programme (SPS) grant G5634 „Advanced Electro-Optical Chemical Sensors” AMOXES la DMIB, FCIM.

Aceste cercetări raportate și apreciate la nivel internațional au fost susținute parțial de Proiectul STCU6229 finanțat de STCU și UTM.

Referințe online:

https://doi.org/10.1002/pssr.201700321

http://dx.doi.org/10.1016/j.snb.2017.07.200

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/pssr.201700321

Citește mai mult pe utm.md

Și marea familie a Facultății Calculatoare, Informatică și Microelectronică a aderat cu entuziasm la acțiunea caritabilă demarată la Facultatea Tehnologia Alimentelor – „Gustul fericirii e în gesturi mici”.

Mai ieri și ei copii cu vise mari, iar azi animatori de roboți și creatori de ambianțe artificiale VR, profesorii și studenții de la FCIM au tins să le ofere cât mai multe surprize și momente plăcute discipolilor Şcolii-internat speciale pentru copii hipoacuzici din Hârbovăţ, Călăraşi.

Salutați de celebrul robot umanoid pe nume Frank, care le-a vorbit în română și le-a arătat că știe să danseze, să facă flotări, să localizeze obiecte, să se orienteze în spațiu și chiar să recunoască imagini sau voci, micii oaspeți s-au arătat extrem de impresionați și de alte proiecte studențești rupte parcă din filme science fiction: brațe robotice, mașinuțe mobile, pe care au avut posibilitatea să le dirijeze cu ajutorul unor aplicații de pe telefonul mobil.

O adevărată terapie cognitivă le-a oferit și vizita la Clubul ingineresc Microlab, unde au avut ocazia să vadă pentru prima dată brațe robotice cu 8 axe de libertate, „turnate” la imprimante 3D (proiectul ROBOT FACTORY | MECHATRONIC SYMPHONY) și să se minuneze de mașinile autonome proiectate și programate de studenți și elevi în cadrul unui alt proiect al clubului – „Autonomous Driving Bootcamp”.

I-a încântat și plimbarea prin Parcul UTM. Un veritabil muzeu al tehnicii în aer liber! Elicoptere din secolul trecut. Tramvaiul tractat imaginar de doi cai confecționați din aproape o tonă de fier vechi! Irepetabilul havuz cu sculpturile din oțel ale celor 12 semne zodiacale. Sculptura Gânditorului – simbol al gândirii creative. Piese simbolizând primele invenții ale Omului, de la aprinderea focului prin scânteie. Mostra teascului moldovenesc, sculptată în piatră. Primul tractor moldovenesc lansat în 1964. „Băncile îndrăgostiților”, menite să devină o bijuterie modernă a Castelului Château de la Huardière. Aleea Cosmonauților, Planetariul, Observatorul ce scot în evidență proiecte de mare perspectivă. Un parc ca o poveste a zilei de ieri către cea de mâine, ca o școală în care poți învăța cu ochii și cu inima.

Citește mai mult pe utm.md

Viorelia LUNGU, conf. univ., dr. în cadrul Departamentului Științe Socio-Umane, FCIM, a intrat în noul an cu o realizare de amploare – a editat monografia științifică „Teoria și metodologia Educației prospective”, un proiect susținut și apreciat drept lucrare de valoare pentru anul 2019 de Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare. 

Dat fiind că Pedagogia prospectivă (PP) ca domeniu fundamental a fost puțin cercetată până acum, autoarea și-a propus să prezinte dimensiunea prospectivă a educației dintr-o dublă perspectivă: ca o caracteristică a educației, dar și ca premisă și consecință a dezvoltării. Chiar dacă până la finele sec. XX caracterul prospectiv al educației era recunoscut la nivel sistemic, acesta a fost puțin valorificat, în special în standardele educaționale, manualele şi materialele didactice din învățământul superior. Actualmente, în ritmul accelerat al schimbării, când ceea ce se învață astăzi mâine poate fi deja depășit, devine tot mai stringentă nevoia de a fundamenta teoretic și praxiologic acest important domeniu al educației, o necesitate ce se impune imperios atât în formarea inițială, cât şi în formarea continuă a personalității.

Înainte de a se constitui ca teorie științifică, Pedagogia prospectivă și-a demonstrat abordarea practică în dezvoltarea tehnologiei, în domeniul planificării, al afacerilor, în studiile de mediu, economie, politică, dar și la nivelul resurselor umane şi tehnologice, aplicând principii şi metode, verificate experimental și conceptualizate parțial în filozofie, pedagogie, sociologie. Confirmându-se astfel conținutul transdisciplinar al Pedagogiei prospective, implementarea acesteia în domeniul universitar a fost cercetată din diverse persective:

• valorizarea anticipării și planificării acțiunilor, drept elemente fundamentale ale Educaţiei prospective (EP);
• determinarea şi structurarea valorilor prospective, în funcție de competențele necesare în viitor;
• analiza specialităților și competențelor dispărute sau pe cale de a fi depășite și anticiparea celor pe cale de apariție (competențe pentru viitor);
• abordarea instituției de învățământ prin prisma prospectivă;
• elaborarea componentelor structurale ale paradigmei EP.

Demersul teoretico-experimental al cercetării s-a axat pe conceptualizarea PP în baza a trei concepte: prospectiva educaţiei, pedagogia prospectivă şi caracterul prospectiv al educaţiei. Iar ca finalitate a teoriilor abordate, a fost fundamentat conceptul PP în sens larg şi restrâns, exprimat prin definițiile propuse:

În sens larg, pedagogia prospectivă reprezintă un domeniu fundamental al științelor educaţiei cu caracter teoretic, praxiologic şi prospectiv, care studiază şi dirijează procesul de schimbare și adaptare valorică şi are drept finalitate formarea unei personalități integral dezvoltate şi prospective, capabile să facă față transformărilor sociale, valorificându-şi deplin potențialul şi competențele, contribuind la atingerea idealului educațional.

În sens îngust, pedagogia prospectivă studiază procesul instructiv-educativ organizat şi proiectat de dezvoltare a personalității pentru viitor, de formare a conștiinței şi comportamentului proactiv de integrare activă în viața socială în continuă schimbare.

Citește mai mult pe utm.md